Are şi vremea rea partea ei bună

Tutun

Plămânii mei cer un fum de ţigară

Deşi nu am mai încercat vreodată,

Te văd cum faci cerculeţe,

Cum le spargi cu respiraţia ta

Iar degetele tale desenează cuvinte în aer.

Nu se vede bătrâneţea, nici nu ar avea de ce

Ai 22 de ani, dar ochii tăi spun altceva.

În timp ce balansoarul te leagănă

Îmi cânţi un cântec pe o voce joasă

Şi mă dezmierzi cu privirea,

Simt dorinţa cum coboară pe vertebre,

Un tremor fierbinte în picioare

Le simt cum mă pişcă, cum nu au astâmpăr.

Până şi soarele e intimidat de fumul tău

Ai reuşit să-l ameţeşti,

L-ai prins şi nu mai vrei să îi dai drumul

E ora şapte, dar el nu apune

Îi e frică să plece, să nu te mai vadă,

Îmi aduce aminte de ceva, de cineva

De o privire timidă, inocentă

Un chip îndrăgostit şi o pereche de ochi anesteziaţi.

Buzele tale acum îmi sculptează curbura gâtului

Şi se preling până în adâncul sufletului

Îmi penetrează inima şi sângele curge şiroaie.

Cu o pensulă îmi pictezi tenul, un roşu aprins

Contrast perfect cu ochii în care spui că te afunzi de fiecare dată.

Un ultim sărut şi noaptea a luat sfârşit

Iar în îmbrăţişarea ta eu mă topesc.

Îmi îneci nările cu parfumul pielii tale

Un miros ce mă amorţeşte, un tranchilizant pentru simţuri,

Îmi picuri otravă pe buze, mă muşti şi mă arde

Ce gust bun ai, dulce-acrişor, esenţa tare în vene.

Şi muzica pe fundal te provoacă

Şi-mi arunci o privire pasională, care mă dezbracă,

Mă ţintuieşte la pământ şi mă acoperi cu o pătura de stele

Presari pulberea pe pleoapele mele şi mi le sigilezi cu un sărut.

Îndată ce mi-ai luat vederea, ce mi-a închis ochii care te intimidează

Mi-ai dezvoltat celelalte simţuri, un curcubeu de arome,

O ploaie de condimente şi mă iuţesc

Iar tu stingi focul cu un pahar de vin

Şi totul se cufundă în întuneric.

Tu, eu şi lăcomia…