Saturday 29 October 2011

Parfumul unui inger

De ce am ramas doar eu in poveste,

Nu eram doi, noi impreuna,

Personaje intr-un roman,

Priviri arzande, saruturi profunde?



De ce sunt doar eu pe margine de drum

Si tu undeva prins la mijloc?

Ce pot sa fac sa stau din nou

Cu capul pe bratele tale

Cu ochii pironiti spre cer

Sub soare cald si iarba fina?



Te urasc si acum ca m-ai lasat asa

Cu lacrimi prinse in purgatoriu

Sa mi se taie respiratia, ar fi o usurare

Sa nu mai prind din zorii ce vor veni iar maine

Ce-mi rad zeflemitor mereu cand ma trezesc.



De ce ma tii aici, in corp strain de mine,

Atingeri ce nu-mi mai apartin?

As sparge de zeci de ori oglinda

Caci ea ma recunoaste, ma tine minte si pastreaza

O parte din tine, in mine,

In ochi pe buze, in suflet bucatele, farame din trecut

Amprente ce nu se mai sterg, de piele imi sunt prinse.

Caci asta sunt si eu ca tine, un suflet prins in lumea ce-l reneaga

Captiv sa nu poata veni spre tine.



Te strig, in soapta, in surdina,

Te strig si nu raspunzi, te caut in ochi de sticla,

In chipuri la intamplare

Sa mai prind un strop din zambetul ce a fost in mine.

Te astept, hai, ia-ma de mana

Stiu ca de asta stai la capul meu cand dorm

Si pleci cand simti inima cum bate.

Am s-o opresc candva, putin in fiecare noapte

O incetinesc, o mint putin

Si cand vii iar, vei sti cand n-o sa mai tresalte.