Strigăt de toamnă

E toamnă, e gol şi amorţeală
Au ruginit maşini
Şi suflete de oameni
Zac
Pe bulevardul cu felinare stinse.

Bătrânii trec şi lasă-n spate
Mirosul greu de naftalină.
Stingher
Un câine în parc
Sub bancă doarme.

Stejarul scos din rădăcini
În jurul lui plâng frunze,
Şi cade ploaia
Fără cuget,
Se-aşterne din nou toamna.