Şi simt miros de primăvară
Un iz plăcut ce-mbată,
Un soare veşnic ce mă arde,
În aer, parfum de ciocolată
Ce-mi lasă gura apă.
Şi norii vor să mă supună
Iar ploaia să m-atingă,
Amarul sevei florilor,
Mireasma transformată,
Dar gura încă cere
Otrava nefiltrată.
Doi fluturi şi-o lăcustă,
Un dans al tinereţii,
Un vals nebun şi ameţitor
Ei zburdă şi râsete se aud în zare
Ce culoare!
Amurg de catifea
Şi dâre de cafea
În noapte
Şi mii de şoapte
Sub pleoape.
Parfum de primăvară.
9 comments:
1. scrie si tu cu diacritice
2. prea multe poze cu libelule
3. doi fluturi si-o lacusta = menage-a-trois?
1.mi-a fost cam lene să scriu cu diacritice şi mă gândeam că oricum se inţelege
2.nu sunt libelule sunt fluturi
3.numai la prostii te gândeşti
dar uite, ca să nu fie probleme o să modific şi o să scriu cu diacritice :P
Poezia ta m-a facut sa zambesc, foarte frumos.Modul tau de a fi ma face sa zambesc:D Vorbim spre seara
mersi :">
de ce scrii cu rima?
dar nu e prima oara cand scriu cu rima;)) sunt inca la etapa in care experimentez, sa vad cum suna mai bine
de ce trebuie sa sune bine?
cum adica?:|pai tu citesti o poezie care nu suna bine, care nu e frumoasa?trebuie sa fie atractiva, sa exprime ceva.inca incerc sa imi gasesc stilul
bine bine. e mult de discutat:)
Post a Comment