culeg poveşti, le-mpărtăşesc
secretele-s zidite în poteci
şi pasul mi-l feresc.
Când noaptea grea coboară
de sus, de lângă nori
prieteni-mi sunt doar greierii
şi-un cântec de culori.
iar ziua când se lasă
şi soarele mă arde
o salcie bătrână,
la pieptul ei-mi fac casă.
În satul fără nume
cu-n meşter şi-o alee
ascult la colţ de casă
povestea cum şi-o spune."
No comments:
Post a Comment