Distractie in ritmul ploii

   A fost mai mult decat frumos.Ploaie, lumini, tipete, suflete infierbantata, bilete gratuite.Un concert nemaipomenit si am rezistat pe ploaie, pe vant, pe foame, cu bere.Sambata 29 mai se anunta a fi o zi frumoasa, caniculara chiar, cu un soare disperat dupa adepti si nori care se fereau de el.Pe seara, nimic nou, poate cativa norisori care se plimbau bezmetici ici si colo.Ora concertului se apropia, soarele parca astepta si el nerabdator trepidatiile muzicii.O pereche de blugi, un tricou luat la intamplare, geanta si tenesii.Nu umbrela, ma gandeam ca nu e permisa intrarea cu ele, la ultimul concert la care am fost ne-a pus sa le aruncam.Nu hanorac, era prea cald afara si decat sa il tin pe mana, sa ma incurce, am preferat sa il las in sifonier. Nu esarfa, si pentru ce?
    La 7 eram la concert, care evident a fost in aer liber.Ma asteptam sa fie imbulzeala, mii de oameni, a fost lejer, cateva sute de chipuri nerabdatoare, adormite, sictirite sau impasibile.Tineri cu berea in mana se distrau unii pe altii pe o muzica techno-house mixata de un Dj , un fel de introducere de cateva ore a primei trupe, Codeine Velvet Club.Eu si prietena mea ne invarteam nelinistite prin jur si voiam sa inceapa cat mai repede si ne  uitam cu teama catre norii care se adunau furiosi cu chef de cearta.Ne-am luat cate o bere, ne-am ametit putin, am ras si am asteptat in continuare cand picaturi mari, enorme chiar imi loveau cu disperare fata. Pana sa reactionez, ploaia lovea cu ura, razbunandu-se parca pe soare si pe noi care eram simpatizantii lui. Ne-am adapostit intr-un final sub umbrela celor care vindeau bere si ne-am sucit gaturile uitandu-ne pe ercan sa vedem prima trupa. Turna cu galeata, fulgerele loveau cu disperare vazduhul iar tunetele erau peste muzica. Ude fleasca tremuram si injuram, ofticate pe ploaie si pe faptul ca nu aveam umbrele si mai trebuia sa plecam si la 9.Am avut mare noroc ca ne-am intalnit cu niste fosti colegi, eu am ramas si prietena mea a plecat.
   Dupa o ora de asteptat, ploia s-a oprit, cerul s-a limpezit si pe la 10 a urcat pe scena Noisettes. Eram mega fericita, ii vedeam live, iar tipa Shingai a fost un fenomen. Desculta pe scena, ca la fiecare concert, a facut senzatie. Iar cand rostea Bucharest toti erau in extaz, ca nu gresise numele orasului.Oricum nu am regretat nicio secunda ca m-am dus, imi pare rau doar ca unii prieteni nu au putut ajunge. Sa curga cu muzica si la cat mai multe concerte.:D Pacat ca nu am facut rost de o inregistrare cu calitate mai buna.