Fools

http://uztarroz.deviantart.com/art/amor-a-flor-da-pele-17791786 


Ce zâmbet îmi arunci
aşa în viteză, te aştepţi ca eu să-l prind,
dar tu nu ştii că am mâini de porţelan?
Iar zâmbetul tău, ei bine, nu e aşa firav.

Ce-ţi pasă dacă mă spargi,
eşti doar un prost în uşa mea
şi tot aştepţi ceva.
Te apleci asupra mea
parcă ai vrea să-mi înghiţi visele,           
să te bucuri numai tu de ele.

Să-ţi spun ce am găsit în urma ta:
nişte amintiri pătate cu vin
şi dorinţe prăfuite, spălăcite
crezi că m-ar interesa aşa ceva?

Deziluzie.

Cu câtă febrilitate te aruncai în patul meu
şi tu crezi că nu observam...
Poate de asta vrei să-mi înţepi ochii,
eşti invidios
că eu văd marea şi nisipul şi soarele cu ei
iar tu...
eşti un orb amărât.

Cum îmi furai săruturile sub clar de lună,
ce clişeic şi credeai că eşti romantic.

Zăboveai la geamul meu,
căutai ceva, poate sperai
că o să mă întorc cu spatele şi nu o să văd
că ai îmbătrânit, te-ai urâţit
şi inima ţi-a împietrit.

Iubite,
m-ai crezut înamorată, înfierbântată,
dar dormitorul meu era cu susul-n jos
tot ce părea frumos, era urât,
cearceaful pe dos, patul întors.

Ai convins până şi norii să plângă pentru tine
lacrimile tale erau nesemnificative,
preferam să stau în ploaia acidă
decat să-ţi văd ochii tânjind fals
după uitare.

Mi-ai pronunţat greşit numele de nenumărate ori
şi te-am lăsat, credeam că eşti prea...
surmenat,
doar alergai noaptea după stele
şi eu credeam că pentru mine,
când colo...

Ţi-am aruncat zâmbetul dizgraţios înapoi
mototolit, dat prin noroi
şi ars de ploi.
Sper să ţi se lipească de faţă
şi să nu-l mai poţi da jos,
în felul ăsta
n-o să-ţi aducă niciun folos.

Şi bate vântul...
ghici ale cui dorinţe sunt împrăştiate?

Je t'aime
Şi te-am iubit.

La multi ani hemofilie

Am găsit pe o măsuţă de cafea un şerveţel 

şi erau scrise cu grijă litere

fără nicio legătură între ele, ciudat,

amestecate, împrăştiate răvăşite pe hârtie.

Am avut răbdarea să le lipesc una lângă cealaltă

şi m-am încurcat cel puţin o dată, dar fara să vreau 

m-am trezit într-o aventură şi cale să mă întorc nu am găsit

aşa că am continuat să mă joc.

Degetele îmi alunecau pe şerveţel,

fugeau după literele fără astâmpăr

râdeau cu poftă de mine, cu mine, pentru mine, eterne fericite.

Prin nu ştiu ce metodă comunicau şi căpătau încredere

încet, încet se lăsau dezmierdate şi descoperite.

Ce cuvânt atent aşezat în mijlocul hârtiei,

aşa simplu şi delicat şi câtă trudă 

pentru un secret şi mic şi mare,

şase litere jucăuşe şi un mister ce încă arde.

Am luat cu mare atenţie şerveţelul şi l-am aşezat în palmă 

îl ţineam ca pe un cristal de teamă şă nu-l distrug

cu atingerea mea stângace.

Am prins totuşi curaj şi m-am învelit cu el

şi mă simţeam asa bine,

îmi era încă frică să nu se rupă

şi să se piardă, să fie luat de vânt.

Ţi-am îmbracat iubirea firavă şi m-am pierdut printre faldurile ei,

mi-am acoperit trupul mic cu o tinereţe efemeră,

mai târziu însă am dat nas în nas cu maturitatea

m-a privit drept în ochi, mi-a sărutat vârful nasului şi pleoapele fierbinţi

şi m-a învăţat cum să îmbrăţisez şerveţelul fără să-l rup.

L-am pus înapoi pe masă şi am aşezat ceaşca de cafea pe el

să îl ţină prizonier până ce te vei întoarce tu şi îl vei elibera

Ţi-am scris şi eu ceva...

Youth

When I took this picture I felt like Alice in Wonderland