Te aștept, octombrie,să-mi sufli din secrete
în ureche,
să-mi bucuri nările,
parfum de scorțișoară
cu măr, plăcintă de odinioară.
Ah, ce gust ai, octombrie!
dulceag, ușor înțepător
ești tu fermecător,
sau eu, eterna visătoare
pe geam să-mi intre o boare?
Când vii, octombrie,
în nucul de la poartă
și în chihlimbar
e frunza preschimbată?
Îmbătrânesc, octombrie,
vor trece anii în umbra ta,
tu prizonier, eu pasageră,
și doar o frunză efemeră
în drumul tău spre infinit.
